Dicționar de relații
Relațiile aduc cu sine o lume nouă, cu foarte multe necunoscute. Dacă ai auzit vreodată termeni pe care nu îi cunoști, dacă vrei să înțelegi mai bine prin ceea ce treci și să știi cum să îți formulezi emoțiile sau sentimentele care te încearcă, dicționarul nostru îți stă la dispoziție. De asemenea, dacă vrei să afli mai multe despre termeni care nu sunt aici, Întreabă-ne.
A
Abuz
Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit, sed do eiusmod tempor incididunt ut labore et dolore magna aliqua. Ut enim ad minim veniam, quis nostrud exercitation ullamco laboris nisi ut aliquip ex ea commodo consequat. Duis aute irure dolor in reprehenderit in voluptate velit esse cillum dolore eu fugiat nulla pariatur.
B
Bullying
Un fenomen care a ieșit demult de pe holurile liceelor din filmele americane și a devenit o realitate pentru mulți adolescenți, care își împart rolurile de agresor, victimă și martor. Bully este cel care intimidează, jignește, umilește sau batjocorește pe altcineva, ajungând până la lovituri, tăieturi, tortură. Ca în filmele americane, victima poate ajunge la depresie sau gânduri suicidare, pentru că se simte inferioară și neputincioasă în fața umilinței, mai ales dacă nu-i ia nimeni apărarea și toată lumea din jur trece cu vederea agresiunile zilnice la care sunt supuși unii copii sau adolescenți.
C
Consimțământ
Pe scurt, unde se termină consimțământul începe abuzul. E important să înțelegi ce înseamnă, ca să nu riști să devii victimă sau agresor. Citirea SMS-urilor cuiva fără consimțământul său se numește încălcare a intimității, actul sexual fără consimțământ se numește viol, iar avansurile sexuale care continuă în lipsa consimțământului se numesc hărțuire sexuală. Consimțământul e acordul explicit pe care o persoană și-l oferă în cunoștință de cauză - adică când înțelege chiar și urmările negative a ceea ce acceptă. Chiar dacă abuzul nu este intenționat, în lipsa consimțământului devine inevitabil.
Constrângere
Ai zice că e o coincidență că termenul constrângere e imediat după consimțământ în dicționarul nostru, dar nouă ne place să credem că e mai mult de atât. Constrângerea apare atunci când cineva e forțat să facă ceva, când încearcă să i se obțină consimțământul cu forța, la propriu sau la figurat. Manipulare, șantaj, șantaj emoțional, persuasiune, amenințare, presiune, dezinformare - nimic nu-i e străin constrângerii și o tactică obișnuită e să i se ofere victimei doar varianta - dacă nu faci ce vreau eu, pa!. Sau, mai subtil de atât, două opțiuni: una pe care vrea s-o obțină agresorul și una care e aproape SF, ca victima să simtă că propunerea agresorului e ok, ba chiar să ajungă să-i mulțumească pentru „sfatul” primit.
D
Devalorizare
Procesul invers al idealizării, când nu doar că ți-ai dat jos ochelarii roz, dar ți-ai scos culoarea cu totul din penar. Refuzi să mai vezi aspectele pozitive și te concentrezi doar pe ceea ce nu-ți place - aspectele negative sau dezagreabile ale unui obiect, ale unei persoane sau ale unei situații. O persoană care se simte devalorizată se va întreba ce e în neregulă cu ea și ca răspuns, s-ar putea să-i scadă încrederea în sine și să se piardă printre sentimente de anxietate sau vină.
E
Empatie
Un fel de telepatie pentru emoții, empatia înseamnă să înțelegi ce simte o altă persoană, chiar și atunci când încearcă să-și ascundă emoțiile. E ușor să fii în preajma persoanelor empatice, tocmai pentru că simți că nu trebuie să oferi prea multe explicații, iar la schimb primești toleranță și înțelegere. Englezii spun că e ca și cum ai merge cu încălțările altcuiva și e bine, atunci când vorbim de empatie, să rămâi doar la încălțări. Dacă ajungi să te identifici cu emoțiile celorlalți - să te îmbraci ca ei din cap până-n picioare, poți să pierzi din vedere propriile nevoi, să faci compromisuri toxice sau sacrificii emoționale și să devii victima șantajului emoțional.
F
Feedback
Relațiile dintre oameni sunt o negociere continuă - unde ieșim azi, ce poză punem pe Insta, ce povestim despre familiile noastre și tot așa. Echilibrul dintre cele două părți e păstrat de o comunicare sănătoasă, care are la bază ideea de feedback. Adică să-i spui celuilalt despre cum te simți și care sunt părerile tale despre ceea ce propune. Sigur că ajută să fii onest și să vorbești despre evenimente specifice atunci când dai feedback - opinii, evaluări, păreri, și fără sfaturi necerute sau critici la adresa celuilalt. Cu fiecare astfel de conversație puteți să găsiți o cale de mijloc care să vă facă pe amândoi fericiți.
G
Gaslighting
Dacă nu vrem să-i zicem „paie pe foc”, acceptăm că nu avem un termen în limba română care să descrie dinamica acestui tip de abuz. E vorba de o relație bazată pe manipulare, dintre cineva extrem de manipulativ și cineva care stă mai prost la nivelul stimă de sine, pe care manipularea ajunge să-l facă să se îndoiască de propria percepție asupra realității. Nesiguranța îl face să se considere bolnav sau chiar nebun și să îi ofere și mai multă încredere partenerului manipulator.
Fun Fact: termenul e inspirat dintr-o piesă de teatru cu același nume, care a stat la baza unui film apărut în 1944, cu Ingrid Bergman și Charles Boyer în rolurile principale.
Ghosting
Mai toți avem un exemplu de conversație care începea să pară ceva mai mult până când puf! Ca printr-o magie, persoana pe care începeai s-o cunoști s-a evaporat - fără explicații. În urmă rămân o grămadă de întrebări și o persoană care se simte neimportantă, neiubită și care ajunge să se învinovățească pentru dispariția fantomatică.
H
Hate speech
Oamenii care discriminează anumite comunități încearcă să planteze în cât mai multe locuri ură, poate încolțește ceva și în felul ăsta își răspândesc credințele. Unealta cea mai la îndemână e discursul instigator la ură - jigniri sau insulte pe care încearcă să le facă auzite în public: pe stradă, în fața blocului, printre prieteni, la muncă, la televizor, pe internet. De multe ori vine la pachet cu expresii cum ar fi „e părerea mea”, „toți avem dreptul la opinie” folosite pe post de scut pentru cei care le zic că nu e ok ce fac. Nu mai poate fi vorba de „opinie” când vorbim de drepturi fundamentale.
I
Idealizare
În 2020 pare absurd, dar e posibil să vezi lucrurile prea roz. E unul dintre păcatele optimiștilor care, fără să-și propună, văd doar trăsăturile pozitive ale unui lucru – obiect, persoană, situație – și trec cu vederea peste ce e negativ sau dezagreabil. Idealizarea e ceva normal la începutul unei relații dar, dacă persistă, s-ar putea să fie un mecanism de apărare în fața realității neplăcute sau chiar periculoase. Cealaltă față a monedei e devalorizarea.
R
Revenge porn
Dacă au ajuns la tine vreodată poze intime cu cineva după ce au fost puse pe net de vreun ex supărat sau de cineva care a vrut să facă „o glumă”, înseamnă că ai avut o întâlnire de grad 0 cu conceptul de revenge porn. E o formă extremă de violare a intimității și de cyberbullying, care presupune publicarea sau distribuirea unor imagini cu conținut sexual mai mult sau mai puțin explicit, fără acordul persoanei din imagini, și care afectează mai ales adolescentele. Dacă deja te gândești de ce a acceptat victima să apară în fotografiile astea, înseamnă că treci printr-o reacție destul de obișnuită la noi în societate, o reacție de învinovățire a victimei. O fac și părinții, și colegii și profesorii, dar trebuie să ne devăzățăm de ea cât mai repede, pentru a nu traumatiza și mai mult victima. În plus, genul ăsta de reacție neglijează agresorii, îi scuză și îi lasă să scape fără prea mari bătăi de cap, liberi să facă același lucru mai departe și altora.